Tehnica picturii encaustic

Encaustic este tehnica de pictura ce utilizeaza caldura pentru a aplica si modela culorile pe baza de ceara de albine. Reprezinta o tehnica de pictura versatila, ce dateaza inca din antichitatea greceasca.

Ce inseamna encaustic Tehnica picturii encaustic - ceara si sursa de caldura Encaustic este o culoare de pictura ce contine ceara de albine, rasina damar si pigmenti. Termenul encaustic defineste atat culoarea folosita in aceasta tehnica cat si metoda in sine. Culoarea encaustic se aplica in stare topita, lichida pe suprafete absorbante, dupa care se fuzioneaza (sau se re-topeste) pentru a crea o varietate de efecte. Spre deosebire de alte tehnici, culoarea encaustic nu se usuca, ci se raceste - se transforma diin stare lichida in stare solida in cateva secunde, ceea ce inseamna ca aplicare de straturi succesive se realizeaza imediat. Odata ce suprafata de pictura s-a racit, pictura capata forma finala, ce poate fi retusata sau re-modelata la orice alt moment viitor, fie ca este vorba de minute sau ani mai tarziu. Tehnica encaustic Encaustic reprezinta un procedeu de pictura pe baza de ceara de albine, in care se lucreaza cu o sursa de caldura. encaustic poate fi folosita ca o tehnica de pictura traditionala, ce se caracterizeaza prin luminozitate, dar poate fi folosita totodata si pentru potentialul sau de a se mula peste alte tehnici precum desenul, gravura, fotografia sau alte aplicatii mestesugaresti. Encaustic se foloseste in egala masura in pictura cat si in sculptura, unde prin impregnarea statuilor de marmura sau ipsos cu un amestec ce contine ceara, se obtine un aspect catifelat, care protejeaza in acelasi timp sculptura de umezeala. Encaustic este o tehnica de pictura cu un potential nelimitat, ce se re-descopera la fiecare lucrare; se individualizeaza prin proprietati unice si versatilitate. O lucrare realizata in encaustic se obtine pas cu pas. Mai intai culoarea trebuie topita sau lichefiata. Apoi, culoarea topita se aplica pe o suprafat poroasa. Dupa re-incalzirea cerii, aceasta pastrunde - fuzioneaza cu suportul de pictura, formand o stransa legatura. In final, optional, vopseaua se raceste si poate fi lustruita pentru a se recapata luciul cerii si al rasinii. Suportul de pictura encaustic Suportul de pictura in encaustic - dur si absorbant In encaustic se foloseste de regula o suprafata rigida, absorbanta si rezistenta la caldura. Lemnul si placajul solid de lemn reprezinta o solutie optima. Un placaj usor poate fi obtinut dintr-un furnir gros de 6.35mm, intarit pe spate pentru a nu se incovoia. Un placaj mai greu si mai rezistent se poate obtine dintr-un furnit de 19mm. Nu se recomanda panza pe sasiu. In timp, stratul rigid de pictura encaustic va tinde sa crape pe un suport mai flexibil precum panza, intrucat sasiul pe care aceasta este intinsa isi va schimba forma in functie de schimbarile de temperatura si umiditate. Totodata, greutatea cerii, daca se aplica in strat gros, poate subtia panza pe centrul sasiului. Diverse tipuri de suport sunt recomandate: MDF, placaj presat, furnir sau orice alta suprafata rigida, absorbanta si rezistenta la caldura. Encaustic se poate folosi de asemenea si pe suprafata de ceramica ne-glazurata, alabastru, ipsos, lemn si pasta de hartie. Unelte necesare in tehnica encaustic Unelte pentru incalzirea cerii Pentru tehnica encaustic este nevoie de culoare, pensule cu fir natural, masa fierbinte si unelte de modelaj Pentru a topi culorile si pentru a le mentine consistenta se foloseste o paleta incalzita. Din descoperirile arheologice si vasele pictate, artistii greci incalzeau culorile encaustic pe o plita ce continea carbuni incinsi. Astazi, o paleta pentru encaustic este fie o placa de aluminiu peste o sursa de caldura, fie o masa fierbinte electrica, o tigaie sau un creuzet. Paleta reprezinta totodata si o suprafata plana pe care se pot tine cutitele si pensulele calde, gata de a fi folosite. Culorile pot fi topite direct pe paleta sau se pot tine in vase separate - cani metalice. Temperatura pe suprafata paletei ar trebui sa fie de aproape 100° Celsius. Aceasta tenperatura va permite culorilor sa fie topite si fluide. Se foloseste un termometru pentru a testa temperatura suprafetei paletei in cazul in care nu se foloseste o masa fierbinte prevazuta cu termostat. Unii artisti tin culorile pentru encaustic in recipiente in bain-marine. Aceasta modalitate este foarte sigura pentru a mentine temperatura constanta, dar in acelasi timp tine culoarea rece. Astfel, atunci cand vopseaua este aplicata trebuie acordata mai multa atentie operatiunii de fuziune. Unelte pentru aplicarea culorii encaustic Culorile encaustic se aplica si se modeleaza la cald - de aceea se folosesc pensule cu fir natural, rezistent la temperaturi inalte Artistii din antichitate foloseau pensule si spatule metalice incalzite pentru a aplica si modela ceara. Se pot vedea aceste urme de pensula si spatula in multe dintre portretele Fayum. Aceleasi ustensile se folosesc si pentru tehnica moderna encaustic, alaturi de uneletele electrice. Pensulele sunt principalele unelte pentru aplicarea culorii encaustic. Sunt usor de folosit si versatile. Ca si in cazul picturii in ulei, pensulele cu par de porc sunt ideale pentru faza de inceput a lucrarii. Pensulele mai fine, precum cele de veverita sunt recomandate pentru glazurare sau alte aplicatii minutioase. Se folosesc numai pensule cu fir natural. Firul sintetic se topeste la temperaturi inalte. Pentru a curate pensulele trebuie avut mereu la indemana un recipient ce contine ceara de soia sau parafina topita pe paleta incalzita.Se toarne o mica cantitate pe paleta si se indeparteaza culoarea, folosit mai multa ceara curata, dupa caz. Avantajul cerii de soia fata de parafina consta in faptul ca ceara de soia poate fi indepartata cu sapun si apa, dupa care se poate folosi din nou. Nu este nevoie de solventi pentru curatarea ustensilelor de lucru in tehnica encaustic. Mai mult chiar, pentru ca encaustic nu detelioreaza pensulele si ceara poate fi re-topita, pensulele pot fi lasate necuratete pentru perioade lungi de timp. Unelte pentru fuziune Sursa de caldura modeleaza culoarea encaustic Uneltele de incalzire se foloseste pentru operatiunea de fuziune sau modelare a culorii ce a fost aplicata cu pensula. Rolul acestora este de a incalzi ceara fie direct fie indirect. Metode de fuziune indirecta Uneltele de incalzire indirecta sunt cele mai utilizate si versatile. In aceasta categorie sunt incluse: pistolul cu aer cald, torta pe baza de gaz sau lampa. Pistolul cu aer cald are o deschidere de maxim 25mm, control variabil al temperaturii si doua viteze ale ventilatorului. Torta ar trebui aleasa in functie de dimensiunile lucrarii - torta crème brulée este destinata lucrarilor de mici dimensiuni in timp ce torta pentru sudura este destinata lucrarilor de mari dimensiuni. Pentru lampa se folosesc atat becuri infrarosii cat si bachelita. Metode de fuziune directe Prin tehnica encaustic se pot transfera imagini Aceste unelte pentru incalzire directa sunt bune pentru lucrarile texturate sau pentru modelarea culorii. Fierul electric, spatulele si pensulele incalzite ofera o sursa de caldura continua. Uneltele din ipsos (unele probabil foarte similate cu spatulele grecesti), paleta si cutitele de pictura trebuiesc incalzite. Formele diverse ale acestora oferta libertatea de a crea texturi unice. Uneltele encaustic ne-incalzite, precum cutitele de sculptura, lamele, scraperul, acele, ebosoarele si degrosoarele, unletele de gravura si orice alte obiecte contondente se pot folosi pentru a crea texturi. Culoare de pictura encaustic Vopseaua folosita in tehnica encaustic este pe baza de ceara (contine ceara de albine, rasina si pigment) si se mentine topita pe paleta incalzita. Se aplica pe o suprafata poroasa si apoi se re-incalzeste pentru a fuziona. Cuvantul "encaustic" nu are legatura cu "caustic"; "encaustic" provine din cuvantul grecesc "enkaiein", ce inseamna a arde - referindu-se la procedeul de fuziune al culorii. Culoare encaustic - ceara de albine, rasina damar si pigment Encaustic este probabil cea mai versatila tehnica de pictura si isi pastreza popularitatea din antichitate chiar si in secolul al XXI-lea. Culoarea encaustic poate fi finisata pana devine foarte lucioasa, sculptata, gravata, aplicata in straturi sau colaje, modelata, sculptata, texturata sau combinata cu ulei. Se raceste imediat, astfel incat nu exista timp de uscare. Lucrul se poate relua oricand, atat timp cat lucrarea nu este vernisata. Totodata, encaustic este cea mai rezistenta vopsea pentru artisti. Acest fapt se datoreaza faptului ca ceara de albine este rezitenta la umezeala. Din acest motiv se nu va deteliora, nu se va ingalbeni si nu se va innegri. Picturile encaustic nu trebuiesc vernisate sau protejate cu sticla prin inramare. In tehnica encaustic nu se folosesc solventi. In consecinta, numarul de incidente neplacute cauzate de mirosul si aspectul inflamabil este eliminat. Mediul encaustic - reteta de preparare Tehnica de pictura encaustic este foarte versatila, putand fi combinata cu pictura in ulei Mediul encaustic este practic culoarea encaustic fara pigment. Se foloseste pentru a crea straturi transparente, pentru a diluat culorile encaustic prea concentrate sau pentru a sigila imaginile transferate. Cea mai sigura modalitate de a prepara mediul encaustic este utilizarea unui cazan prevazut cu termostat. Este nevoie de urmatoarea proportie de ingrediente: 6 parti de ceara de albine rafinata 1 parte de rasina damar amestecata cu o mica parte de ceara carnauba Ceara carnauba si rasina damar au punctul de topire la 80°Celsius. Carnauba este usor dura si ofera un efect final lucios amestecului. Mirosul cerii carnauba este totusi mai placut decat cel al rasinii damar. Ceara naturala, preferabil rafinata deoarece are un continut mai scazut de impuritati, va fi taiata in bucati si se adauga amestecului spre a fi topite. Ceara de albine are punctul de topire la aproximativ 62° Celsius. In cateva minute ceara se va topi si se va forma un amestec omogen. Acesta va fi urnat in recipiente preferabil de metal. Odata cu racirea amestecului, acesta se va contracta usor, putand fi scos din matrita cu usurinta. Impuritatile cerii se vor depune pe fundul recipientului, iar dupa scoaterea blocului de ceara din recipient, acestea se vor putea razui. Grundul in tehnica encaustic Tratarea suportului de pictura encaustic cu grund Termenul grund se refera la suprafata preparata de pictura. Un grund se aplica ca substrat sau ca suport, pe suprafata lemnului, placajului sau a panzei intinse pe sasiu. In general, grundurile pentru pictura encaustic trebuie sa fie absorbante - astfel incat grundurile gesso pe baza de rasina acrilica nu sunt recomandate. Se pot aplica grunduri gata preparate, ce se gasesc in magazinele de specialitate sau se poate picta direct pe lemn. Se alege un placaj de mesteacan cu nuanta dorita si se picteaza direct pe suprafata acestuia. Mesteacanul este absorbant, neted si perfect pentru tehnica encaustic. Unii artisti prefera tratarea suprafetei de pictura cu un grund transparent, pentru a se mentine nuanta naturala a lemnului ca substrat. In acest caz, un suport a carui culoare nu este alba, va influenta aspectul culorilor ce vor fi aplicate deasupra sa, fiind necesar o buna cunoastere si un control desavarsit al tehnicii. Un grund de culoare alba se poate obtine prin lipirea de hartie pentru acuarela sau gravura de suprafata suportului de pictura. Cu cat hartia este mai groasa, cu atat mai absorbant va fi grundul. Trebuie tinut cont de faptul ca o hartie subtire va deveni translucida in contact cu ceara, rezultatul fiind un substrat ce pastreaza culoare lemnului si ce intuneca cu un ton culoarea aplicata. Grundul de culoare alba este de regula preferat deoarece pune in evidenta culoarea initiala. Grundul traditional pentru encaustic, testat de secole intregi, este ce este obtinut din clei de iepure. Se obtine in urma unui procedeu laborios si indelungat. Acest gesso (cuvantul "gesso" provine din italiana, unde se traduce ca ghips) formeaza o suprafata fina si absorbanta - ideala pentru tehnica encaustic cat si pentru tempera. Reguli de siguranta Encaustic este un mediu de pictura sigur intrucat nu utilizeaza solventi Pentru ca in tehnica encaustic nu se utilizeaza solventi, aceasta tehnica este relativ sigura. Cu toate acestea, datorita folosirii de produse incalzite si adesea fierbinti, trebuie acordata atentie masurilor de protectie si siguranta La temperaturi de sub 100° Celsius si cu o ventilatie adecvata tehnica encaustic este sigura si non-toxica. De regula, pozitionarea mesei de lucru in apropierea unui exhaustor si a unei surse de aer curat elimina riscul cauzat de eliberarea in aer a fumurilor. Este importanta o ventilare corespunzatoare a atelierului, pentru ca fumurile pot fi iritante, cauzand dureri de cap, ameteala si respiratie ingreunata. Trebuie avut in vedere faptul ca la temperaturi de peste 100° Celsius, fumurile rezultate de catre ceara sunt mai concentrate si implicit toxice si inflamabile. Semnele sunt un miros intepator si ceara fumegand. Culori encaustic opace si transparente Culorile opace au o putere mare de acoperire si formeaza tonuri de culoare luminoase. Atat culorile opace cat si cele transparente pot fi "diluate" cu mediu pentru a deveni mai transparente. Spre deosebire de pictura in ulei sau acrilic, straturile translucide de ceara reflecta lumina intens Straturile de culoare "diluata" se pot aplica unele deasupra celorlalte sau separat folosind straturi de mediu pentru a crea un efect neobisnuit de transparenta (spre deosebire de pictura in ulei in straturi, in cazul tehnicii encaustic, timpul de uscare inseamna practic timpul de racire al cerii). Glazurarea se poate realiza prin diluarea excesiva a culorii cu mediu. Nu exista contraindicatii in a adauga foarte mult mediu in masa culorii, precum in cazul picturii in ulei. Culoarea de pictura encaustic devine mai fluida prin adaugarea de mediu sau marirea temperaturii. Puntru variate efecte de suprafata, se poate incerca fuzinarea la diverse intensitati. O culoare encaustic supusa unui tratament de fuziune intens este mult mai lucioasa decat o culoare ce nu este supusa acestui procedeu. Tehnica encaustic - linii si margini Exista o multitudine de unelte ce pot fi folosite pentru a crea linii si margini in tehnica encaustic. Acestea variaza de la unelte folosite in sculpturam ceramica si gravura. Banda pentru mascare poate fi si aceasta folosita pentru a crea linii perfect drepte. Exista sabloane pre-manufacturate sau confectionate manual ce pot fi aplicate pe suprafata de pictura, dupa care se picteaza. Dupa racirea culorii encaustic sabloanele decorative se indeparteaza. Sabloanele se pot folosi si in sens opus, pentru a grava culoarea encaustic racita, urmarind conturul sablonului. Tehnica encaustic - suprafata neteda si texturata Culorile encaustic pot fi remodelate dupa racire Proprietatea definitorie a tehnicii encaustic consta in efectul caldurii asupra culorii. Cu cat culoarea encaustic este mai calda, cu atat suprafata acesteia va fi mai neteda. Cu cat culoarea encaustic se raceste, cu atat mai mare este libertatea de a construi texturi. Daca se doreste crearea unui strat neted, fara textura, trebuie sa ai la indepaman un recipient in care sa se afle culoarea encaustic sau mediu si o pensula fina. S e aplica ceara in sectiuni, pe suprafete mici, dintr-o singura pensulatie. Se poate folosi o lama pentru a coji marginile ce se suprapun. Pentru a crea textura sa lucreaza cu o ceara mai rece sau cu pensule cu fir mai dur (in mod special pensule uscate). Pentru a lucra cu ceara mai rece se diminueaza temperatura paletei de incalzire sau se aseaza culoarea pe marginea acesteia (in centru paleta este mai fierbinte) sau se indeparteaza complet de pe paleta. Straturile de ceara texturate vor trebui fuzionate pentru a ramane stabile. Treabuie avut in vedere faptul ca trebuie experienta in tehnica encaustic pentru a fuziona straturile de ceara indeajuns de delicat cat sa nu isi piarda din forma. Ceara si ulei Combinand tehnica encaustic - ceara cu uleiul se pot obtine efecte speciale. Uleiul confera culorii encaustic o mai mare fluidtate, o difuzie a culorii si in unele tehnici - precizie. Culoarea encaustic adaugata in ulei scurteaza timpul de uscare, creaza un efect lucios specific si se poate lucra cu texturi. Totusi, este stabila combinatia celor doua medii de pictura? Combinatia este stabila din punct de vedere structural, dar trebuie inteles felurile in care culoarea pe baza de ceara si culorile de ulei sunt sau nu sunt compatibile. Relatiile ulei si ceara De regula culorile encaustic sunt foarte concentrate iar artistii folosesc mediu encaustic pentru a obtine tonuri de culoare Din punct de vedere chimic, uleiurile si cerurile sunt inrudite. Daca uleiul este amestecat in ceara topita, cei doi compusi se vor integra complet. In acest amestec, balanta dintre ulei si ceara ar trebui vazuta precum un intreg. La un capat al acestui intreg ceara este adaugata uleiului pentru a-i conferi mai multa consistenta, dar proprietatile uleiului vor predomina. Filmul de culoare inca va fi flexibil, dar va trebui sa treaca printr-un proces de uscare inainte de a deveni permanent - de fapt, ceara insasi va intarzia procesul de uscare, intrucat ea nu poseda o astfel de propietate de uscare. La celalalt capat al acestui intreg, uleiul adaugat in masa cerii vor conduce la predominarea proprietatii cerii. Uleiul, totusi, micsoreaza temperatura de topire a cerii si o face mai putin dura. Artistii ce doresc sa realizeze proprie culoare encaustic frecvent for adauga culoare de ulei in masa de ceara topita. Acest procedeu diminueaza din intensitatea pigmentului, rezultand o culoare diluata, cu un efect final cerat.Cat timp nu se adauga prea mult ulei, stratul de culoare va fi dur si va deveni permanent odata cu racirea. Exista totusi pericolul ca in acest amestec cantitatea celor doi compusi sa devina egala. In acest punct proprietatile de liant si adeziv atat ale cerii cat si ale uleiului sunt compromise si filmul creat este instabil si incapabil de a se usca complet. Ceara adaugata in culoarea de ulei Batoanele de culoare cerata sunt un bun exemplu de amestec dintre ceara si ulei. Pentru ca sunt solida, sub forma de baton, acestea par a avea o cantitate mare de ceara. De fapt, au un continut mic, mai putin de 15%. Cand ceara topita se intareste, aceasta isi mentine forma recipientului in care a fost topita, formand o structura mai putin solida, ce este probabil sa se crape odata ce se deseneaza cu ea pe o suprafata. Structura de ceara se crapa si devine absorbita de ulei. Dupa aceasta, culoarea se poate aplica (manipula) cu degetele, cutitul sau pensula si consistenta sa devine untoasa - asemanatoare culorii de ulei. Ulei adaugat in culoarea de ceara encaustic Culorile encaustic se mentin calde pastrate in recipiente metalice, pe suprafata incalzita a unei mese fierbinti Exista trei tehnici in care se foloseste uleiul in encaustic pentru a crea diferite efecte: 1. Se aplica un strat de mediu encaustic pe suport si se fuzioneaza. Se scobeste o linie in lucrare cu ajutorul unei unelte ascutite. Se aplica culoare de ulei din tub si se freaca, obtinandu-se un efect de "gravura". Se fuzioneaza din nou, incapsuland uleiul in aceste orificii. In functie de grosimea si adancimea liniilor efectul poate varia. Mai apoi se poate aplica un alt strat de mediu, procedeul reluandu-se pana se obtine un efect stratificat de adancime, creat in buna partea de opacitatea cerii. 2. Daca se lucreaza encaustic peste o lucrare in ulei neuscata se poate accentua si chiar imbogati efectele optice ale uleiului, mai ales daca se fuzioneaza usor. O fuzionare mai indelungata poate conduce la combinarea uleiului cu ceara. Daca se continua fuzionarea este posibil ca uleiul sa se separe usor, iar ceara va forma un efect neobisnuit de marmorizat. encaustic poate adauga textura; straturile de ceara fiind mai accentuate decat cele din culoare de ulei consistenta. Trebuie avut grija ca stratul de ulei sa fie umed. Un strat de culoare de ulei uscat nu este indeajuns de absorbant pentru a "mentine" ceara. Totodata trebuie luat in calcul lipsa flexibilitatii cerii, in comparatie cu cea a culorii de ulei, daca se lucreaza pe o panza intinsa pe sasiu. Ceara trebuie fuzionata pentru a fi incapsulata in particulele de ulei. Altfel, se vor forma straturi separate ce nu se vor usca niciodata. 3. Cand se foloseste culoare de ulei peste ceara si se se fuzioneaza, se formeaza efecte mult mai pronuntate daca s-ar procenda invers, adaugandu-se ceara peste ulei. Stratul de ulei se poate retrage, formand crapaturi. Gradul la care aceste crapaturi apar depind desigur de intensitatea procesului de fuziune. Totusi, macar o singura operatiune de fuziune ar trebui sa aiba loc. Un strat de ulei ce nu este fuzionat in ceara se va usca si va adera, pana la un anumit punct, in ceara. Cu toate acestea, in timp cele doua straturi de vor separa datorita proprietatii cerii de a fi "alunecoasa". Prin aceste metode suprafata de lucru se zgarie usor si iata totusi cate efecte neobisnuite se pot obtine! Transferul de imagini Transferul de imagine in tehnica encaustic consta in transferarea unei imagini desenate sau printate in ceara. Proprietatile de adeziv ale cerii permite transferarea de imegini; este nevoie de un slefuitor sau o lingura pentru a transferta imaginea in ceara. Nu se folosesc solventi, precum in cazul altor tehnici. Tipuri de imagini ce pot fi transferate Imaginile alb si negru sau fotocopiile colorate, precum si imaginile listate la imprimanta de computer inkjet sau laser (imaginile pot fi reduse mai marite, in functie de dimensiunile suportului de lucru), desenele realizate pe hartie in carbune sau grafit, pastel sau picturile in ulei - toate acestea pot fi transferate in ceara. Metoda transferarii imaginii Sigilarea imaginii transferate se realizeaza prin fuzionarea unui strat aditional de mediu encaustic Cea mai buna metoda de a transfera este asezarea desenului cu fata in jos pe o suprafata pe care se aplicat ceara intr-un strat fin si plat, ce a fost fuzionat in ultima jumatate de ora. Suprafata cerii poate fi atat un mediu encaustic, cat si culoare pigmentata. O suprafata neteda ajuta mai mult, intrucat o suprafata texturata nu va retine toate detaliile desenului. Folosind un slefuitor pentru gravura se aplica presiune pe desen, dupa care se freaca hartia prin miscari circulare, pe intreaga parte dorsala a lucrarii de transferat. Acest procedeu permite transferarea imaginii in suprafata lipicioasa a cerii. In functie de tipul de hartie si calitatea cernelii, acest procedeu poate fi realizat mai greu sau mai facil. Daca imaginea nu se transfera dupa utilizarea slefuitorului,spatele hartiei se umezeste si se continua slefuirea. Aceasta se desprinde daca incepe sa se prinda, se inmoaie in mai multe apa si se freaca usor. Daca hartia se prinde de ceara, acest lucru nu va influenta decisiv lucrarea intrucat urmatorul pas consta in fuzionare - si astfel hartia lipita devine transparenta. Se aplica o fuzionare usoara, astfel incat ceara sa incapsuleze imaginea. Se lasa sa se raceasca. Trebuie tinut cont de faptul ca imaginea transferata va fi delicata pentru ca va fi foarte aproape de suprafata exterioara si nu in interiorul stratului de ceara. Se poate aplica deasupra un strat subtine de mediu pentru a o sigila. Dupa aceasta se recurge din nou la fuzionare pentru a proteja imaginea si pentru a crea un efect interesant.